Traducere dupa Dual Relations de Rick DeLong.

Relatiile duale

Fenomenul dualitatii si al dualizarii

Ce face ca relatiile duale sa fie diferite de restul relatiilor este faptul ca partenerii sunt recompensati pe deplin din punct de vedere psihologic pentru folosirea caracteristicilor puternice si pentru comportarea normala. Ce este comportarea aceasta normala? – este calea minimei rezistente, modul in care faci lucrurile cand nu te mai monitorizezi, cand nu te mai gandesti la cum ar trebui sa te comporti. Acest comportament “normal” este ceea ce dualul intelege in timp ce celelalte persoane aflate aproape dpdv psihologic nu inteleg.
Astfel, relatiile duale sunt foarte terapeutice. Partenerii descopera treptat “adevaratul” eu si capata o intelegere a lucrurilor pe care celelalte persoane le necesita de la ei. Aceasta intelegere este obiectiva pentru ca vine prin intermediul celaltei persoane, persoana ce vede aspecte ale partenerului/partenerei ce sunt innaccesibile intelegerii celorlalti in conditii normale. Aceasta intelegere si “echilibrare” ce apare in relatiile duale faciliteaza o auto-intelegere solida la cei doi parteneri, parteneri ce invata treptat sa controleze ce se intampla in viata lor externa si interna. Aceasta creaza conditiile optime pentru dezvoltarea punctelor puternice ale unei persoane si pentru atingerea telurilor in viata.

Cuvantul “dualizare” se refera la procesul de armonizare care apare printr-o interactiune apropiata de lunga durata cu dualul. Persoanele care au avut in copilarie duali in familia apropiata sunt destul de “acordati” la frecventa dualului in timp ce persoanele care nu au avut e posibil sa fie profund afectati deprima experienta cu dualitatea.
Conceptul de dualitate a existat intotdeauna ca un arhetip – ideea de a deveni “intreg” prin intermediul unei alte persoane, ideea de a-ti gasi “jumatatea”. Aceasta implica o fuzionare psihologica ce trece dincolo de nevoia biologica de reproducere. Se presupune ca fiecare psihic normal are nevoie de o anumita structura de cerinte apriori pentru a putea experimenta acest fenomen. Desigur, “iubirea duala” este mai mult decat baia de hormoni a pasiunii, care face in asa fel incat o persoana sa-si ia un anumit partener dar care de obicei mai apoi, dupa ce se stinge, lasa parteneri intrebandu-se ce au gasit unul la celalalt. Partenerii duali continua sa-si faca unul celuilalt “servicii” psihologice specifice si compentente chiar si dupa ce perioada pasionala a trecut si continua sa gaseasca bucurie unul in compania celuilalt. Acest stadiu este adesea numit in literatura psihologica “iubire de companie”.

Atragerea dualilor

Exista un fel de “ciclu vicios” in capabilitatea sau incapabilitatea de a atrage si a pastra relatii socionice duale. Trebuie sa treci prin relatii duale pentru a invata cum sa atragi duali, dar daca nu stii cum sa-i atragi cum ai sa treci prin experiente duale? Aceasta este o problema reala pentru multe persoane si adesea este nevoie de munca serioasa sau conditii ideale (gen sa lucrezi cu dualul o perioada mai mare de timp) pentru a iesi din situatie. Alte persoane nu au trecut niciodata prin situatia aceasta, au atras in mod natural persoanele de “tipul potrivit” si stiu cum sa se comporte intr-un mod in care sa fie inteles de dualii lor.

Dupa ce trec prin relatii duale si prin “terapia” aferenta descrisa mai sus, persoanele reusesc de obicei sa atraga dualii mai repede trimitand catre celelalte persoane semnale legate de punctele personale puternice si despre starea normala in care gandesc. Cand persoanele trimit semnale amestecate si nu par a se baza pe punctele lor puternice in interactiunea cu cei din jur, dualii reactioneaza mai incet sau nu reactioneaza deloc. Cand cineva actioneaza cu incredere folosindusi una dintre caracteristicile puternice, nu numai ca dualul raspunde cu o atentie sporita dar persoana respectiva devine de asemenea mai atractiva si pentru restul celor din jur. Dezvoltarea caracteristicilor puternice este subiectul unui alt articol.

“Zonele de responsabilitate” ale dualilor

La inceputul relatiilor duale lucrurile vor merge mult mai usor daca partenerii se limiteaza la “zonele de responsabilitate” legate de propriu tip si lasa celelalte zone pentru dualul lor. Incercarea de preluare a anumitor arii unde cealalta persoana este mai compententa si ma sensibila poate cauze stanjeneala si neintelegeri. Mai tarziu, cand cei doi se cunosc bine, exista un grad mai ridicat de flexibilitate. Iata o schita grosiera a zonelor de responsabilitate:

Extrovertitul: Sa adauge “hrana” noua (material nou, situatii sau aspecte) la relatie. Extinderea relatiei. Sa apeleze la celalat si sa arate activ interes (la inceputul relatiei)

Introvertitul: Sa mentina un inventar a terenului acoperit in cadrul relatiei. Procesarea relatiei. Sa accepte invitatiile celuilalt (la inceputul relatiei).

Persoana cu Simturi (Senser): Sa decida cand si cat de mult contact fizic si placere senzuala va avea loc.

Persoana cu Intuitie (Intuiter): Sa stabileasca rezonanta cu ideile si valorile celeilalte persoane.

Persoana cu Logica (Thinker): Sa decida cum ar trebui organizate activitatile si sa aiba grija de planuri si de aranjamente.

Persoana cu Etica (Feeler): Sa decida ce tip de sentimente si emotii vor fi afisate si sa atenueze neintelegerile.

O regula buna este sa nu incerci sa realizezi lucruri din afara “zonei de responsabilitate”. Poate narui atmosfera si poate distruge spontaneitatea. Indicii legate de ce ti-ar placea in zonele respective sunt bune, dar lasa cealalta persoana sa ia deciziile. Ideea e sa conduci cu functiile din blocul “ego”, functii ce trimit semnale de incredere si nu cu functiile din “super-ego” (tensiune si timiditate) sau cu functiile din “super-id” (lipsa si autocompatimire), si sa accepti propunerile partenerului cand acesta conduce cu lui functiile puternice. Cu cat interactionezi mai mult cu duali, cu atat mai naturala devine interactiunea. Fiecare dintre duali devine lider in anumite arii ale relatiiei care corespund oarecum cu ce a fost descris mai sus.

Pot aparea complicatii minore la inceputul relatiei datorita stereotipurilor bazate pe gen ce pot intra in conflict cu rolurile de mai sus. De exemplu, o femeie extrovertita e posibil sa-si sune intotdeauna prietenele pentru a iesi in oras dar cand e vorba de o relatie romantica, e posibil ca ea sa se abtina constient si sa lase barbatii sa preia initiativa. In relatiile de lunga durata e foarte probabil ca ea sa revina la comportamentul ei extrovertit obisnuit. Anumiti barbati introvetiti e posibil sa trebuiasca fortati sa preaia initiativa de care ar trebui sa dea dovada.

Nu toti dualii sunt creati egali

Fiecare tip socionic contine o varietate foarte mare de persoane. Unii duali for fi atrasi unul de celalalt imediat, altii gradual, si altii niciodata. Unii vor avea aceleasi interese, acelasi stil de viata, acelasi tip de corp, altii nu.

In literatura de socionica se gasesc afirmatii de genul “dualii nu sunt atrasi unul de celalalt la inceput” Aceasta este adesea adevarat dar nu intotdeauna. Uneori atractia poate fi instantanee daca partenerii au “aspectul potrivit” sau daca spun “cuvinte cheie” sau daca impartasesc un interes important. Alti duali pot parea neinteresanti pentru ca le lipsesc aceste caractersistici. Este usor sa lucrezi si sa interactionezi cu astfel de persoane dar poate parea ca nu sunt motive reale pentru o relatie mai serioasa. Cei mai compatibili duali par a avea multe in comun.