SABOTAJ! Mama lui de creier reptilian… ma tot saboteaza… Bine ca macar i-am aflat tactica.
Se pare ca e ceva de genul: Cand vrei sa schimbi ceva in viata o parte din tine refuza schimbarea.
Desi rational gasesti toate motivele din lume pentru schimbare, timpul trece si descoperi ca mare lucru nu s-a schimbat. Motivul principal pentru esec este prezenta unui sabotor, o parte animalica ce spune… pe drumul asta pe care am mers pana acum nu ne papa leopardul deci este drumul perfect, indubitabil mai bun decat drumul asta nou pe care cine stie ce crocobauri misuna. Si astfel… baga strambe, ba “inca o zi”, ba “schimbam de luni” si te trezesti ca iar trebuie sa scrii “a mai trecut un an” si cand dai sa pui mana pe rezultate… se pare ca ele se afla pe o alta linie de timp, una pe care ai evitat-o cu maestrie.
Tehnica prin care poate fi sabotat sabotorul pare a fi tehnica de invaluire. Pe scurt faci schimbari minore. Prea mici ca sa-i intre in vizor reptilei. In timp ele se acumuleaza si pana sa-si dea seama sabotorul esti deja pe alt drum.
Tehnica cea mai la indemana e “15 minute”. E o bucata prea mica de timp ca sa conteze. Nu poti face mare lucru in 15 minute si animalu’ stie asta, faza care ii scapa in schimb e ca daca aduni 15 minute zilnic timp de un an se strang o gasca mare de minute. Reptila nu le are cu matematicile, e specializat doar pe leoparzi si pe perpetuarea speciei.
15 minute pe zi petrecute citind cateva pagini dintr-o carte noua sau poate facand cateva flotari… nimic extraordinar sau prea “intens”.
Ia sa vedem…
P.S. Nu intelegea sor’mea de ce i-am zis sa-mi aduca un timer de bucatarie pe post de cadou de ziua mea. Mama lui de creier reptilian… Bine ca macar i-am aflat tactica.
Sunt formate deja santuri…precum dupa ploaie. Cam greu sa iesi din sant si sa faci altele noi, pozitive. Sau sa le astupi pe astea vechi. Dar nu imposibil. Inertia e mare, deh.
oamenii, lucrurile si caii se strunesc cel mai bine in directia in care merg deja.
e ca la inot. tu, ca om, poti sa te opresti si sa faci cale-ntoarsa, pentru ca depinzi doar de tine.
insa un vapor trebuie sa descrie un arc de cerc pentru a obtine acelasi lucru. de ce? datorita inertiei acumulate, a curentului care’l duce deja intr-o directie.
trec peste faza cu reptilienii, in care sincer nu cred, si zic ca-i o chestiune de psihologie : pasii mici dar constanti formeaza obiceiuri, ce mai tarziu se pot dezvolta. suntem prinsi intr-o groaza de defaults in viata cotidiana, in interactiuni care pot sau nu pot sa fie modificate. so, easy steps … and u’ll eventually get there.