Feed on
Posts
Comments

Goodbye and Hello!

Am sa sistez putin activitatea pe acest site… si am sa redirectionez toata informatia pe noul meu site personal:

http://damoc.ro/

Oricum… mai tot ce am pus pe aici tot personal era… :)

Asa ca… La revedere….. si Bun venit pe noul site. :)

Actionezi sau Reactionezi?

Deci… ai initiativa de a-ti trai viata sau te multumesti sa traiesti viata pe care cei din jur se asteapta sa o traiesti?

Spunea cineva „Este mai bine sa-ti traiesti propriul destin imperfect decat sa traiesti o imitatie perfecta a vietii altcuiva”

Incerc sa rasucesc viata asta pe toate partile… sa o vad din mai multe unghiuri… sa incerc sa inteleg ceva… nici eu nu stiu ce… dar oricum… procesul e distractiv. :)

Incerc sa urmez sfatul Maestrului de Mello de a-mi pastra inima sensibila la tot ce e in jurul meu si pe masura ce sunt mai atent la lucrul acesta… pe masura ce descoper ca habar n-am ce e in fata mea… habar n-am ce e in mine…

Incep sa-l inteleg mai bine ce vroia sa spuna Proust cand spunea:

Le seul véritable voyage, le seul bain de Jouvence, ce ne serait pas d’aller vers de nouveaux paysages, mais d’avoir d’autres yeux, de voir l’univers avec les yeux d’un autre, de cent autres, de voir les cent univers que chacun d’eux voit, que chacun d’eux est.

Sa vezi cu ochi noi… asta da descoperire…

Sa vezi un rasarit de soare cu ochii indragostitilor de pe plaja… sa vezi culorile dintr-o bula de sapun cu ochii unui copil… sa-ti pastrezi mintea goala de prejudecati, o minte de incepator cum spune Suzuki, o minte plina de posibilitati…

Imagineaza-ti un copil fara zambet ce se scoala la ora fixa… is papa lapticul in liniste… apoi merge in gradina si timp de mai multe ore… ia o serie de cuburi dintr-o gramada si le muta in alta… mai face pauze din cand in cand… mai ofteaza din cand in cand… iar cand vine seara… se intoarce in casa… se uita apatic la tom si jerry apoi se culca fara sa spuna mare lucru.

Daca pentru un copil e aberanta o astfel de viata… de ce e acceptabila pentru un adult?

Ce vezi?

Intrebarea nu este ce privesti ci ce vezi. ~ Henry David Thoreau

Multi dintre crestini citesc din Biblie… dar intrebarea nu e ce citesti ci ce intelegi.

Ce ai vazut in invataturile lui Cristos? De ce esti crestin? De ce? DE CE?

DE CE?

Oameni nu pun suficient de multe intrebari… nu-si testeaza credintele… si astfel… din hrana vie, invatatura se transforma in dogma… in… superstitie.

Tind sa cred ca problemele oamenilor deriva din faptul ca desi le-a fost oferita Vestea cea Buna… refuza inca sa o primeasca…

Au primit hrana sfanta si in loc sa sa infrupte… fac matanii in fata ei…

Au primit uneltele de facut focul si in loc sa-l aprinda… le tin pe un altar si, tremurand groaznic de frig, aduc uneltelor cantece de multumire…

Oare cati inteleg ca in sufletul lor este purtata in fiecare zi o lupta intre bine si rau si raul invinge mai de fiecare data… si nu invinge transformandu-te intr-un monstru… oh nu… ar fi prea evident… s-ar da de gol… nu…. invinge impiedicandu-te sa-ti iei zborul… impiedicandu-te sa-ti traiesti viata pe care ai fost chemat sa o traiesti… impiedicandu-te sa aduci profit la talantul ce ti-a fost dat…

Acest rau stie ca cea mai crunta suferinta nu este suferinta fizica ci suferinta sufletului si vrea sa-ti vada sufletul transformat in durere cand, intr-o zi, aproape de sfarsitul vietii, ai sa realizezi ca viata ta a trecut si n-ai apucat sa o traiesti. Muzica din tine a ramas necantata, poezia sufletului tau nerostita, toate comorile cu care ai fost inzestrat au ramas ascunse si vor fi luate cu tine in mormant lasand lumea mai saraca decat ar fi putut sa fie.

Amintirile si Iubirea

Traiesc momentan o mica drama. Datorita modului bizar in care functioneaza mintea mea am facut o gafa de proportii prin care am reusit sa cauzez o forma de suferinta complet nenecesara.

Constientizarea efectului mi-a provocat o stare atat de urata incat aseara ma durea stomacul de suparare. Nici acum nu mi-a trecut.

Incercand sa inteleg de ce m-a afectat atat de puternic mi-am dat seama ca tine de modul in care o anumita persoana isi va aminti de mine. Iar dupa gafa de ieri… probabil ca va ramane un gust amar…

Nu e prima data cand se intampla asa.

Ce suntem?

Umbre si praf… amintiri prafuite uitate intr-un cotlon al memoriei.

Daca maine nu o sa mai fiu… ce va ramane din mine?

Un pumn de dezamagiri si amintiri amare…

Ei bine….

Daca poti trai fara cofeina sau nicotina;

Daca poti fi vesel, ignorand durerea si suferinta;

Daca reusesti sa te abtii din a te plange;

Daca esti intelegator cand cei dragi sunt prea ocupati sa-ti mai acorde ceva timp;

Daca suporti criticile si invinovatirile fara resentimente.

Daca poti ignora educatia limitata a prietenilor si nu-i corectezi niciodata;

Daca-i tratezi la fel si pe bogati si pe saraci;

Daca infrunti lumea fara minciuni sau inselaciuni;

Daca poti sa-ti invingi incordarea fara ajutorul medicamentelor;

Daca te poti relaxa fara bautura;

Daca poti adormi fara sa ai nevoie de medicamente;

Daca nu ai nici o prejudecata in ceea ce priveste credinta, culoarea, religia, sexul, preferintele sexuale sau politice;

atunci ai atins aproape acelasi nivel de dezvoltare spirituala pe care il are cainele tau.

(preluat dintr-un mesaj al lui Dan Millman)

Comori si peste

Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură.

Pentru a te bucura cu adevarat de o comoara, trebuie ca acea comoara sa fie a ta!
Pentru a fi cu adevarat a ta, partea valoroasa din comoara trebuie sa nu-ti poata fi rapita.

Si astfel… comoara adevarata nu e decat ceea ce esti.

Cand dai din ceva si pe masura ce dai, pe masura ce ai mai mult, acel ceva e comoara. Cei ce vin sa-ti ia din comoara iti fac un bine pentru ca desi vin sa ia… ajung pana la urma sa-ti dea.

Multa lume traieste cu impresia ca Cristos a fost un visator idealist ce a prezentat ceva cu totul nepractic dar… aici gresesc… el a prezentat pe cat a putut de bine lucrurile cu adevarat practice.

Un vechi proverb chinezesc spune: „Da-i unui om un peste si l-ai hranit pentru o zi. Invata-l cum sa pescuiasca si l-ai hranit o viata.

Cristos nu a venit sa ne dea pesti ci sa ne invete sa pescuim. Din pacate lumea nu prea intelege asta… se plange de gustul aiurea pe care il are varga… sau ca se inteapa in carlig… Altii scriu tratate despre cat de stramba sau noduroasa este varga… unii se plang ca firul e prea invizibil sau prea fragil… nu inteleg ca instrumentele de pescuit nu-s peste… si nu sunt nici prea utile la distanta mare de apa…

Multi sunt ca ostenii din banc…. „Biscuim maria ta! Biscuim!” plini de entuziasm si admiratie… dar fara pic de intelegere.

Ama et fac quod vis

Iubeste si fa ce vrei!

Stia neica Augustin ce zice… caci daca vezi clar, atat de clar cum numai iubirea iti poate permite sa vezi… nimic din ce vei face nu va mai fi rau… pentru ca nimic din ce vei face nu va mai fi facut de tine…. ci Iubirea va face totul prin tine…

Si astfel, intr-un final, vei ajunge sa spui… „Cine? Eu? Eu n-am facut nimic!” si dreapta ta nu va sti ce face stanga ta…

Cand iubesti… devi zidar grabit al unui paradis ce sta sa vina…

„I went to the woods because I wished to live deliberately, to front only the essential facts of life, and see if I could not learn what it had to teach, and not, when I came to die, discover that I had not lived.” – Henry David Thoreau

Ma uit la viata mea si o vad ca pe o insiruire de asteptari… in generala asteptam liceul, in liceu facultatea. Toamna asteptam Craciunul, primavara Pastele. Luni asteptam weekendul si dimineata asteptam seara…

Usor de inteles de ce multi ajung la sfarsitul vietii tot asteptand ceva… astepti pana nu-ti mai ramane de asteptat decat moartea.

Vreau sa traiesc intentionat… sa ma opresc si sa aud ritmul eternitatii pulsandu-mi prin vene, indemandu-ma sa dansez, sa cant, sa urlu de bucurie!

Acum, acum, acum, bidi boom, bidi boom, bidi boom…. :)

Faclia

When you have knowledge you use a torch to show the way. When you are enlightened you become a torch.Anthony de Mello

Intr-un mod sau altul… in 2009 va fi mai multa lumina in jurul meu!
As prefera sa ard…Caci când ma uit pe mine însumi atunci ma găsesc… dar ma multumesc si ceva mai multe cunostinte.:)

Leacul pentru plictiseala

Leacul pentru plictiseala este curiozitatea. Pentru curiozitate nu exista leac. —Ellen Parr

Cred ca plictiseala este una dintre cele mai crute boli ale lumii moderne. In forma avansata poate duce la depresie si in unele cazuri mai delicate chiar la sinucidere…

Eu, din fericire, am devenit al naibi de curios… in primul rand sunt curios ce o sa descoper dupa ce renunt la cat mai multe dintre prejudecatile mele, la cat mai multe dintre obiceiurile proaste.

Older Posts »